Turandot

Operă în trei acte, în italiană, cu subtitrări în maghiară, engleză și italiană

Durata spectacolului: 3 ore, cu 1 pauză.

Sinopsis

Locație: Peking, China

Timp: Timpi legendari

Actul 1

În China, frumoasa prințesă Turandot va lua de soț doar un pretendent care poate răspunde la trei ghicitori. Un mandarin anunță legea țării (Aria – "Popolo di Pechino!" – "Oamenii din Peking!"). Prințul Persiei a eșuat în a răspunde la cele trei ghicitori și urmează să fie decapitat la următoarea lună plină. Pe măsură ce mulțimea se îndreaptă spre porțile palatului, garda imperială îi respinge brutal, provocând căderea unui bătrân orb. Fata de sclav a bătrânului, Liù, strigă după ajutor. Un tânăr aude strigătul ei și își dă seama că bătrânul este tatăl său dispărut, Timur, regele depus al Tartăriei. Tânărul prinț al Tartăriei este încântat să-l vadă pe Timur în viață, dar îl sfătuiește să nu-i spună numele, temându-se că conducătorii chinezi, care au cucerit Tartăria, îi vor omorî sau le vor face rău. Timur îi spune apoi fiului său că, dintre toți servitorii săi, doar Liù a rămas fidelă lui. Când prințul o întreabă de ce, ea îi răspunde că odată, cu mult timp în urmă, în palat, prințul i-a zâmbit (Trio cu cor – Mulțimea, Liù, Prințul Tartăriei, Timur: "Indietro, cani!" – "Înapoi, câini!").

Luna răsare, iar strigătele mulțimii pentru sânge se transformă în tăcere. Prințul condamnat al Persiei, care se îndreaptă spre execuție, este adus în fața mulțimii. Tânărul prinț este atât de frumos și bun, încât mulțimea și prințul Tartăriei decid că vor ca Turandot să acționeze cu compasiune, și o imploră să apară și să-i cruțe viața (Aria – Mulțimea, Prințul Tartăriei: "O giovinetto!" – "O tânăr!"). Ea apare, iar cu un singur gest imperios, ordonă continuarea execuției. Prințul Tartăriei, care nu a văzut-o niciodată pe Turandot înainte, se îndrăgostește imediat de ea și strigă bucuros numele Turandot de trei ori, prefigurând ghicitorile care vor urma. Apoi, prințul Persiei strigă și el numele Turandot pentru ultima oară, oglindind pe cel al prințului Tartăriei. Mulțimea, oripilată, strigă încă o dată și prințul Persiei este decapitat.

Prințul Tartăriei este orbit de frumusețea Turandot. Este pe cale să se grăbească spre gong și să-l lovească de trei ori – gestul simbolic al oricui dorește să încerce să rezolve ghicitorile pentru a se căsători cu Turandot – când miniștrii Ping, Pang și Pong apar. Ei îl îndeamnă cinic să nu-și piardă capul pentru Turandot și, în schimb, să se întoarcă în țara sa ("Fermo, che fai?" "Oprește-te, ce faci?"). Timur îl îndeamnă pe fiul său să renunțe, iar Liù, care este îndrăgostită în secret de prinț, îl imploră să nu încerce să rezolve ghicitorile ("Signore, ascolta!" – "Domnule, ascultă!"). Cuvintele lui Liù îi ating inima prințului. El o roagă pe Liù să facă exilul lui Timur mai suportabil, neabandonându-l pe Timur dacă prințul nu va reuși să răspundă la ghicitori ("Non piangere, Liù" – "Nu plânge, Liù"). Cei trei miniștri, Timur și Liù încearcă apoi o ultimă dată să-l oprească pe prinț ("Ah! Per l'ultima volta!" – "Ah! Pentru ultima dată!") să încerce să răspundă la ghicitori, dar el refuză să le asculte sfatul.

El strigă numele Turandot de trei ori, iar de fiecare dată, Liù, Timur și miniștrii răspund: "Moarte!" iar mulțimea declară: "Noi deja îți săpăm mormântul!" Grăbindu-se spre gongul care atârnă în fața palatului, prințul îl lovește de trei ori, declarându-se un pretendent. De pe balconul palatului, Turandot acceptă provocarea lui, în timp ce Ping, Pang și Pong râd de nebunia prințului.

Actul 2

Scena 1: Un pavilion în palatul imperial. Înainte de răsărit

Ping, Pang și Pong se plâng de locul lor ca miniștri, frământând documentele palatului și prezidând peste rituale interminabile. Se pregătesc pentru o nuntă sau o înmormântare (Trio – Ping, Pang, Pong: "Ola, Pang!"). Ping își dorește brusc casa de la țară din Honan, cu lacul său mic înconjurat de bambus. Pong își amintește de poiana sa de păduri din apropierea Tsiangului, iar Pang își amintește de grădinile sale din apropierea Kiu. Cei trei împărtășesc amintirile lor dragi despre viețile lor departe de palat (Trio – Ping, Pang, Pong: "Ho una casa nell'Honan" – "Am o casă în Honan"). Își îndreaptă gândurile înapoi la cum au însoțit tineri prinți spre moartea lor. Pe măsură ce trâmbița palatului sună, miniștrii se pregătesc pentru un alt spectacol, așteptând intrarea împăratului lor.

Scena 2: Curtea palatului. Răsărit

Împăratul Altoum, tatăl lui Turandot, stă pe tronul său grandios în palatul său. Obosit de a trebui să judece sportul fiicei sale izolate, îl îndeamnă pe prinț să-și retragă provocarea, dar prințul refuză (Aria – Altoum, prințul: "Un giuramento atroce" – "Un jurământ atroce"). Turandot intră și explică ("In questa reggia" – "În acest palat") că străbunica ei, Prințesa Lo-u-Ling, a domnit peste regatul ei "în tăcere și bucurie, rezistând asupririi dure a bărbaților" până când a fost violată și ucisă de un prinț străin invadator. Turandot susține că Lo-u-Ling trăiește acum în ea și, din răzbunare, Turandot a jurat să nu lase niciun bărbat să o ia de soție. Ea îl avertizează pe prinț să-și retragă provocarea, dar el refuză din nou. Prințesa îi prezintă prima ghicitoare: "Straniero, ascolta!" – "Ce se naște în fiecare noapte și moare în fiecare zori?" Prințul răspunde corect, Speranza – "Speranța". Prințesa, neliniștită, îi prezintă a doua ghicitoare ("Guizza al pari di fiamma" – "Ce palpaște roșu și cald ca o flacără, dar nu este foc?") Prințul gândește o clipă înainte de a răspunde, Sangue – "Sânge". Turandot este zguduită. Mulțimea aplaudă prințul, provocând mânia Turandot. Ea îi prezintă a treia ghicitoare ("Gelo che ti da foco" – "Ce este gheața care îți dă foc și pe care focul tău o îngheață și mai mult?"). El răspunde "Iubire". În ciuda tăriei ei de caracter, Turandot este uimită de inteligența și curajul prințului, iar prințul câștigă pariul său.

Când mulțimea îngheață în tăcere, Turandot proclamă că nu va accepta rezultatul provocării. Prințul, acționând cu generozitate, îi oferă ultimul său cuvânt. La ieșirea de la palat, prințul i se adresează din nou lui Turandot, întrebând-o de ce a respins iubirea și o îndeamnă să se căsătorească cu el. Turandot se întoarce, îngrozită, dar bucuria lui de a câștiga prințesa este întreruptă de un strigăt de groază din mulțime – un șobolan care fuge pe străzi, provocând panica. Acesta se dă jos, iar mulțimea se dispersă rapid.

Actul 3

Scena 1: Un palat înalt de piatră. Noapte.

Turandot se întreabă de ce a fost atrasă de prinț. Lânga ea, un băiat și un băiat mai mic, doi tineri domni, se apropie de ei. Prințul află că, în ciuda puterii sale, nu poate stăpâni această femeie atât de puternică (Aria – "Nessun dorma" – "Nimeni nu doarme"). Turandot se îndepărtează de el și îi cere lui Liù să-și aducă povestea. Liù îi povestește cum, atunci când a fost adusă la palat, a întâlnit un băiat pe nume Chiu, pe care l-a iubit pentru că a avut răbdare. Liù îi spune prințului că este un băiat și îl imploră să fie liber și să nu se îndepărteze. Prințul a întrebat-o cum va proceda dacă el va căuta ajutor, dar Liù îi spune că el este puterea care îi va oferi ajutor.

Scena 2: Curtea palatului. Răsărit.

În fața palatului, mulțimea de supuși îl ascultă pe prinț. Turandot începe să se îndoiască de puterea ei. Când prințul se apropie, îi promite că nu va căuta o altă iubire în altă parte. Cu toate acestea, prințul îi cere să-l iubească. Turandot, emoționată, acceptă că nu mai poate să respingă iubirea lui, dar în același timp nu-i poate da garanția că nu va fi la fel de binevenită pentru ceilalți. În cele din urmă, ea se cedează și își dă seama că "Luce dei miei occhi" – "Lumina ochilor mei" este numele ei. Turandot își dă seama că iubirea este cheia prin care își poate înfrunta teama.

Final:

Miriam începe să cânte. Un alt război se îndreaptă spre oraș, dar de data aceasta nu există nimic de temut. Liù devine soția prințului Tartăriei, iar Turandot, încercând să controleze, devine stăpâna celorlalți. Cântecul îi va salva, dar sfârșitul spectacolului este imprevizibil.

Program si distributie

Distribuție generală

Conducător: Péter Halász

Turandot: Eszter Sümegi, Szilvia Rálik

Împăratul Altoum: Dénes Gulyás

Timur: Péter Fried

Calàf: Boldizsár László, Yusif Eyvazov

Liù: Polina Pasztircsák, Kinga Kriszta

Ping: Attila Erdős

Pang: Tibor Szappanos

Pong: Tivadar Kiss

Mandarin: András Palerdi

Cu Orchestra și Corul Operei Naționale Maghiare