Bal Mascat

Bal Mascat (Un ballo in maschera) – Giuseppe Verdi
Operă în trei părți, în trei acte, în italiană, cu subtitrări în maghiară, engleză și italiană
Durata spectacolului: 3 ore și 30 de minute, cu 2 pauze.

Subiectul acestei lucrări a declanșat cea mai aprigă luptă a lui Verdi cu cenzura din Napoli și, ulterior, cu cea din Roma. Libretul original se referea la un eveniment istoric real: regicidul unui rege suedez din 1792. Cu toate acestea, acest subiect s-a dovedit a fi prea delicat, având în vedere situația politică a vremii, așa că, pentru a se conforma cenzorului, regele a fost transformat într-un conte, iar intriga a fost mutată din Europa în coloniile nord-americane engleze. După câteva modificări minore, cenzura romană a permis punerea în scenă a lucrării, iar după ce stratul de asasinat politic este eliminat, intriga dezvăluie o poveste de dragoste. În afară de nemulțumirea politică, miza reală constă într-o căsătorie care trebuie salvată. În fundalul poveștii se ascund emoții viscerale de dragoste neîmpărtășită și gelozie oarbă, care împing acțiunea înainte.

Un ballo in maschera este prezentat ca parte a repertoriului Operei – în conformitate cu intenția originală a compozitorului – ca povestea regelui suedez Gustavo III, într-o producție realizată de tânărul regizor italian și câștigător de concursuri Fabio Ceresa.

Acțiunea

Acțiunea se petrece la Boston, în ultimii ani înainte de anul 1700.

Actul I

Tabloul I (palatul guvernatorului)

Riccardo, conte de Warvick, guvernator al Bostonului, are zi de audiență. Printre cei care așteaptă se găsesc și adversarii lui Riccardo, necunoscuți de el, grupați în jurul lui Samuel și al lui Tom. Pajul Oscar, prezintă lista invitaților la balul mascat ce urmează a avea loc. Pe listă figurează și Amelia, pentru care Riccardo nutrește, în taină, sentimente de dragoste.
După plecarea celor veniți pentru audiențe, sosește Renato, colaboratorul și prietenul cel mai devotat al lui Riccardo, dar și soțul Ameliei. Renato îl avertizează pe guvernator de existența unui complot, care urmărește să-l asasineze. Prezența omului apropiat, care l-a prevenit asupra pericolului ce-l paște, îl tulbură și-i provoacă remușcări lui Riccardo. Dragostea lui pentru Amelia înseamnă trădarea datoriei izvorâte din prietenia ce-i leagă. Judecătorul îi prezintă guvernatorului spre semnare actul de expulzare a vrăjitoarei Ulrika, acuzată de magie. Pajul Oscar o apără. Riccardo nu crede în cele relatate. Pentru a se convinge personal se va duce, travestit, la Ulrika.

Tabloul II

Ulrika este înconjurată de un grup de susținători. Pentru a-i impresiona și a le exploata naivitatea, invocă spiritele demonice. Printre cei care asistă la această scenă se află și Riccardo, îmbrăcat în pescar. Silvano, un brav matelot, aflat mai de mult în serviciul guvernatorului, este ținta primei preziceri a Ulrikăi: Curând te vei bucura de primirea unor bani și de înaintarea în grad. Cu gândul de a-l răsplăti pe Silvano, dar și cu acela de a-i persifla pe cei care cred în magie, guvernatorul strecoară la vedere, în buzunarul marinarului, o pungă cu bani și o hârtie pe care a semnat numirea ca ofițer. Apare servitorul Ameliei. A venit să îi ceară Ulrikăi o întrevedere cu stăpâna lui. Cei de față sunt îndepărtați. Riccardo însă, recunoscându-l pe servitor și dorind să asculte convorbirea, se ascunde. Amelia, înspaimântată de faptul că îl iubește pe Riccardo, neavând puterea să se elibereze de acest sentiment, vrea să apeleze la ajutorul Ulrikăi. I se recomandă ca leac o buruiană pe care trebuie să o culeagă singură de pe dealul spânzuraților. Riccardo hotărăște să o urmeze.
Se aud voci. În timp ce Amelia pleacă, suita guvernatorului, la care s-au atașat Samuel și Tom, își face apariția. Riccardo, văzând că i-au sosit prietenii, iese din ascunzătoare, se apropie de Ulrika și îi cere să-i prezică și lui viitorul. Ulrika îi spune că va fi omorât de un prieten și anume de acela care îi va strânge primul mâna. Guvernatorul, sfidând prezicerea, întinde mâna celor din jurul sau, dar nimeni nu răspunde gestului. Apare Renato, care îl salută pe Riccardo și, necunoscând prezicerea, îi strânge mâna. ”Acesta este cel mai bun prieten al meu!,” spune guvernatorul. Dar replica îl previne: ”Ia seama la trădători!” Între timp, Silvano, recunoscându-l pe guvernator, își dă seama că îi datorează banii și avansarea. Stăpânit de bucurie, îl aclamă.

Actul II

Tabloul III (noaptea, pe dealul spânzuraților)

Amelia, deși cuprinsă de spaimă, caută buruiana ce i-a fost recomandată. Riccardo îi iese în cale. Când cei doi se găsesc față în față, mărturisirea iubirii, ce a fost până atunci ascunsă, izbucnește. Extazul este întrerupt de apariția lui Renato. Pentru a nu fi recunoscută, Amelia își acoperă fața cu vălul. Renato a venit să-l prevină pe Riccardo că grupul de conspiratori se îndreaptă spre dealul spânzuraților. Trebuie să fugă! Înainte de a pleca, Riccardo îi cere lui Renato să conducă doamna cu văl până la porțile orașului, fără însă a încerca să-i afle identitatea. Conspiratorii, conduși de Samuel și de Tom, s-au apropiat. Spre surprinderea lor, îl găsesc pe Renato împreună cu o femeie. Spadele se încrucișează. Vălul Ameliei cade. Stupoare! Conspiratorii fac haz. Renato, stăpânit de furie, îi invită pe Samuel și pe Tom, pentru a doua zi, la el acasă.

Actul III

Tabloul IV (acasă la Renato)

Între cei doi soți se petrece o scenă violentă. Rămas singur, reamintindu-și cu melancolie zilele de fericire, astăzi pierdute, Renato, îl blestemă pe cel pe care l-a considerat prieten.
Samuel și Tom au venit la întâlnire. Renato le comunică hotarârea de a se alătura conspirației. Când Amelia revine în încăpere, Renato o obligă să tragă la sorți biletul cu numele celui care urmează să-l omoare pe guvernator. Amelia ezită, apoi scoate din vas un bilețel. Pe el este scris: Renato ! Scena este întreruptă de Oscar, venit ca să-i invite la balul mascat. Cei trei bărbați tresar: balul va fi folosit pentru asasinarea guvernatorului. Amelia a înțeles planul urzit. Trebuie să-l prevină pe Riccardo.

Tabloul V (în sala mare a palatului guvernatorului)

Riccardo așteaptă invitații. Este decis să sacrifice dragostea ce o poartă pentru Amelia. O să-i trimită pe amândoi soții în Anglia. Oscar îi aduce guvernatorului o scrisoare de la o necunoscută, prin care este anunțat că în timpul balului se va încerca uciderea lui. Riccardo refuză să-și facă griji. Va rămâne în mijlocul invitaților ! Balul a început. Renato îl recunoaște pe Oscar, de la care află ce costum va purta guvernatorul. Amelia se apropie de Riccardo și îi cere cu insistență să părasească sala în care se desfășoară balul. Riccardo își ia rămas bun, onoarea îl obligă să renunțe la dragostea pe care i-o poartă. Cuvintele de adio sunt întrerupte. Pumnalul lui Renato a lovit necruțător. Guvernatorul cade. Muzica de dans încetează. Renato își smulge masca, înfruntând privirile celor din jur: Onoarea a fost salvată!
Riccardo, în ultimele sale clipe, dă ordin ca Renato să fie lăsat liber, îi jură acestuia că Amelia este nevinovată, îi înmânează actul de reîntoarcere a Ameliei și a lui în Anglia și-i iartă pe conspiratori. Vocea Ameliei, a lui Oscar si a lui Renato se adaugă mulțimii într-un strigăt de groază.

Program si distributie

Dirijor: Gergely Kesselyák

Gustavo, regele Suediei: Adorján Pataki, Boldizsár László

Renato Anckarström: Károly Szemerédy, Attila Mókus

Amelia, soția lui Renato: Zsuzsanna Ádám, Adrienn Miksch

Ulrica: Ildikó Komlósi, Erika Gál

Oscar: Zita Szemere, Eszter Zemlényi

Contele Horn: Géza Gábor

Contele Ribbing: András Kiss

Christiano, marinar: Máté Fülep

Judecătorul / servitorul Ameliei: Lőrinc Kósa

Cu Orchestra și Corul Operei de Stat Maghiară

Compozitor: Giuseppe Verdi

Libret după opera lui Eugène Scribe: Antonio Somma

Regizor: Fabio Ceresa

Scenografia: Tiziano Santi

Designer de costume: Giuseppe Palella

Director de mișcare: Mattia Agatiello

Designer de iluminat: Ferenc Stadler

Dramaturg, traducător maghiar: Eszter Orbán

Traducere în engleză de Arthur Roger Crane

Director de cor: Gábor Csiki